meshuri "Am vorbit mai demult despre șpăgile care se dădeau la acordarea autorizatiilor pentru publicitatea outdoor. Am vorbit de asemenea despre o propunere de proiect a primariei pentru publicitatea stradală."

Se pare că toate aceste lucruri rămân la stadiul discuției, interesele financiare fiind foarte mari.

Cu puțin timp în urmă s-a mai încheiat o „bătălie” purtată între Primaria Municipiului București și companiile de publicitate outdoor. Hilar este faptul că în această nouă bătălie a fost „târât” un al treilea personaj, cu rol de pion, administratorul de bloc.

Mi s-a părut o sceneta prezentată la tv, cu scopul de a câștiga audiență. Pesemne că asta s-a și încercat, dezlegarea conturilor unora, în perioadă de criză. Și se pare că s-au desfăcut câteva „buzunare”, pentru că această bătălie a fost declarată remiză, adică lucrurile au rămas așa cum erau și până acum.

Să trecem puțin mai la subiect. Iată ce se întampla în 2005 la o conferință de presă susținută de Primarul de atunci, Videanu, președintele International Advertising Association (IAA) - dl. Mihai Ghyka și președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) - dl. Șerban Sturdza:
„Președintele International Advertising Association:
      "V-am invitat astăzi la o primă întâlnire care inițiază demersul de autoreglementare a publicitătii out-door în București. Este evident pentru toți actorii pieței că astăzi avem un București în care publicitatea se face destul de haotic pierzând din eficiență, din impact și în același timp pierzând și orașul din punct de vedere estetic. IAA, ca organism care întrunește atât agențiile de publicitate și principalii clienți, cât și mass-media, a inițiat acest proces de dialog pentru a găsi împreună o soluție și a încerca să autoreglementăm, din interiorul sistemului, modul în care publicitatea va fi făcută în următorii ani.
Practic, această primă întâlnire cu Primarul General Adriean Videanu și Ordinul Arhitecților din România pune bazele unui demers care va face din out-door-ul bucureștean unul demn de o capitală europeană."

Președintele Ordinului Arhitecților din România:
      "Aș vrea să atrag atenția asupra câtorva aspecte pe care le sesizează lumea profesională (OAR) dar și societatea civilă: există un surplus de publicitate, care până la urma își face un deserviciu, pe de altă parte imaginea urbană are de suferit - și în primul rând tot ceea ce înseamnă monumente istorice ale orașului. Din acest motiv, dar și dintr-un alt motiv, pozitiv, și anume faptul că municipalitatea a pregătit în decursul anului o serie întreagă de proiecte, de la infrastructură până la suprastructura Bucureștiului și pentru că aceste proiecte urmează să devină vizibile în 2006, publicitatea a pus problemele care ne afectează pe toți. Urmează să punem la punct o serie de reglementări care să echilibreze lucrurile - în primul rând se va vedea efectul pozitiv asupra clădirilor monument istoric - primul gest pe care urmează să-l facem, împreuna cu autoritatea municipală și cu cei care se ocupă de publicitate; în al doilea rând, urmează să fie gândit un ansamblu de reguli în ceea ce privește publicitatea stradală, mobilierul urban și confortul urban în București. Cred că întâlnirea de astăzi deschide o serie întreagă de oportunități pe care nu ar trebui să le ratăm și, din acest motiv, vor urma și alte întâlniri care vor face, sper, un serviciu în ceea ce privește partea de urbanism și de imagine a capitalei."

Primarul General Adriean Videanu a subliniat necesitatea unei astfel de reglementări în domeniu și primele demersuri pe care municipalitatea le va întreprinde:
      "Întâlnirea de astăzi este demonstrația faptului că sunt situații în care autoritățile de unele singure nu pot rezolva anumite probleme. Inițiativa IAA și a OAR este una lăudabilă, care vine să-și concentreze eforturile împreună cu municipalitatea în vederea rezolvării unei probleme spinoase a Bucureștiului: calitatea imaginii urbane a Bucureștiului, dincolo de aspectul economic al acestei activități de publicitate. De aceea am participat cu mare bucurie la această întâlnire, alături de arhitectul-șef al capitalei - dl. Adrian Bold, în ideea de a informa, inclusiv în deplin respect față de ceea ce înseamnă predictibilitatea pentru operatorii de publicitate în București, asupra inițiativelor municipalității. Acestea vizează în primul rând creșterea calității imaginii urbane a capitalei. Suntem în stadiul inițierii a opt studii de design privind mobilierul stradal al Bucureștiului, în funcție de categoria de stradă, de încărcătura istorică, de fluxul de trafic, multe alte criterii. Elaborăm un studiu privind amplasamentul mobilierului stradal și toate acestea au conotații directe asupra activității operatorilor de publicitate în București. Cred că este vizibil pentru orice bucureștean faptul că în prezent publicitatea stradală este una de natură haotică - este și o responsabilitate a autoritatilor: faptul că există această dualitate în trecut, că deciziile se luau atât la nivelul sectoarelor cât și la nivelul municipalității. Suntem în situația în care avem condițiile de a reglementa în mod unitar și eficient pentru toată lumea publicitatea în București.
În acest moment aprobările se dau de către sectoare. Voi avea discuții cu colegii mei - primarii de sectoare, astfel încât să avem o reglementare unitară, așa cum am făcut și cu Codul Fiscal al Bucureștiului.
      Din acest punct de vedere, deciziile pe care le-am luat astăzi sunt următoarele: în primul rând cerem ca de mâine toți operatorii de publicitate să intre în legalitate. Sunt foarte multe zone ale publicității stradale în deplină ilegalitate și prima mențiune a domnului arhitect Sturdza vizează monumentele istorice ale Bucureștiului. De asemenea, începând de mâine, municipalitatea prin Direcția de Inspecție va demara o campanie de demolare a tuturor acestor mesh-uri care acoperă clădirile monument istoric ale Bucureștiului. Este o operațiune pe care deocamdata nu o putem dimensiona în timp, dar municipalitatea o va iniția încă de mâine, odată cu mesajul pe care îl transmitem - acela ca operatorii să intre în legalitate. Acesta este doar primul pas, urmează să decidem în întâlnirile viitoare și celelalte aspecte. Eu sper ca până în luna iunie 2006 să avem setul de reguli din domeniu pe care să îl punem la dispozitia celor interesați."
Primarul General a arătat, de asemenea, implicațiile acestui proiect asupra spațiului urban și asupra operatorilor de servicii pe domeniul public:
      "În plus, va trebui să ne corelăm, să comunicăm eficient, astfel încât studiile de design privind mobilierul stradal să includă și partea de publicitate, astfel încât să nu afectăm nici această zonă de afacere pentru operatorii de publicitate, dar totodată să asigurăm o calitate urbanistică orașului. Este un efort pe care nu îl limităm la această întâlnire, am stabilit o întâlnire ulterioară pe 5 decembrie, în ideea de a măsura efectele deciziilor pe care le-am luat astăzi și pentru a stabili colectivele de lucru între structurile profesionale, ale societății civile și autoritățile locale, astfel încât să putem avea o reglementare unitară și predictibilă pentru absolut toți. Sperăm ca prin aceasta reglementare și cu ajutorul studiilor coordonate de Centrul de Planificare Urbană și Metropolitană a Municipiului București, să ajungem să răspundem și interesului de afaceri al societăților de publicitate, dar reglementar. Încasările din publicitate reprezintă mult prea puțin față de potențial.
      Toți operatorii de servicii care vizează domeniul public vor trebui să se replieze pe deciziile municipalității. Fie că vorbim de Poștă sau Electrica sau orice alt furnizor de servicii pe domeniul public va trebui să se conformeze acestor studii pe care municipalitatea le efectuează în momentul de față. După ce vor fi aprobate de Consiliul General al Municipiului București, vor deveni obligatorii pentru toți cei vizați.
      Funcție de zona de responsabilitate legală, vom colabora cu toate autoritățile statului și cu toate direcțiile din cadrul municipalității care au responsabilități în zonele respective. Fiecare intersecție va reprezenta un proiect în sine - pentru a avea o abordare unitară (mai ales dacă acolo se întâlnesc străzi din categorii diferite și care vor fi amenajate diferit din punctul de vedere al mobilierului stradal).
      La sfârșitul anului 2006 va fi vizibil proiectul pilot - bd. Regina Elisabeta și Mihail Kogalniceanu - care va prefigura regenerarea spațiului urban în București și cu toții vom vedea cum va trebui să arate capitala."
”
Ca orice serie de filme de succes apare și partea a doua.

Primăria Capitalei a organizat luni, 16 martie 2009, o dezbatere publică pe marginea proiectului de hotărâre prin care ar urma să fie interzisă amplasarea mesh-urilor (bannere publicitare de mari proporții) pe fațadele clădirilor din București, cu excepția clădirilor în construcție sau în renovare. Asociațiile de locatari se opun inițiativei, iar decizia finală va fi luată de Consiliului General, prin vot...

Proiectul de hotărâre inițiat de consilierul general PD-L Horațiu Tica prevede următoarele:
(text parțial reprodus)
* Se interzice amplasarea suporturilor publicitare de tip plasă (mesh) pe suprafețele imobilelor de pe raza Municipiului București.
* Se exceptează de la prevederile art.1 clădirile aflate în construcție, precum și cele aflate în renovare.
* La renovarea clădirilor aflate pe lista monumentelor istorice, conform Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr.2314/2004, va exista plasă de protecție a clădirii care va avea inscripționată fațada proiectului ce urmează a fi restaurat.
* Pentru clădirile prevăzute la art.2 și art.3 suprafața maximă a reclamei publicitare nu va depași 10% din suprafața plasei.
* Pentru contractele aflate în derulare, prevederile prezentei hotărâri se aplică în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
* Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri se sancționează cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei.
...
Consilierul Horațiu Tica a menționat în cadrul dezbaterii publice că amenzile vor fi suportate de companiile care amplasează aceste suporturi publicitare, dar și de către asociațiile de proprietari.

Asociațiile de locatari susțin că banii primiți chirie pentru amplasarea acestor mesh-uri sunt singurele surse de venit cu care realizează modernizarea blocurilor, în timp ce reprezentanții Primariei spun că mai multe ONG-uri au cerut ca în București să se interzică mesh-urile, din motive estetice. Pe de altă parte, reprezentanții companiilor de publicitate spun că interzicerea acestui tip de publicitate ar duce la falimentul unor agenții care vând exclusiv publicitate pe mesh-uri și ca masură este una discriminatorie.

În loc de mesh-uri, panouri electronice și reclame luminoase, de parcă toate companiile ar avea bani pentru reclame luminoase.

Inițiatorul proiectului susține că mai multe ONG-uri din București au solicitat ca municipalitatea să reglementeze această problemă. “Acest proiect a aparut ca o necesitate și ca reacție la modul în care s-au amplasat aceste mesh-uri în București. Am primit numeroase sesizări de la organizații nonguvernamentale specializate pe urbanism care spun că acestea afectează estetica orașului. Noi nu dorim să afectăm companiile care vând astfel de publicitate”, a declarat Horațiu Tica.

Proiectul de hotărâre a fost susținut în cadrul dezbaterilor și de către Dan Trifu, reprezentantul Ecocivica. “Interzicerea mesh-urilor este și unul dintre punctele prevăzute în Pactul pentru București. Nu ne opunem publicității sau companiilor de publicitate. Dar așa cum nici rufele expuse în public pe balcoane nu sunt estetice, nici aceste mesh-uri nu sunt estetice. Noi propunem ca în loc de mesh-uri, companiile de publicitate să amplaseze pe blocuri panouri publicitare electronice sau reclame luminoase. Astfel, nu lăsăm nici asociațiile de proprietari fără fonduri”, a declarat Dan Trifu.

Reprezentanții companiilor de publicitate prezenți la dezbatere au susținut că există pericolul ca o astfel de măsură să ducă la falimentul agențiilor de publicitate care se ocupă exclusiv cu vânzarea de publicitate pe mesh-uri. “Este o măsură discriminatorie. Aceste mesh-uri aduc bani până și în bugetul Primariei. Este una dintre cele mai legale afaceri din domeniu”, a declarat Gabriel Mihai, reprezentantul companiei Clear Channel.

Reprezentanții companiilor de publicitate mai susțin și că nu este corect ca Primaria să interzică mesh-urile, în condițiile în care contractele pentru publicitatea outdoor pe spațiile publice au fost date preferențial și nu se organizează noi licitații.

Și ca sa fim mai exacți iată câteva pasaje din comunicatul de presa al companiei Clear Channel:

“În anul 2008, în lipsa unui astfel de Regulament, bugetul local al mun. Bucureşti a fost privat de colectarea de taxe şi impozite în valoare de aprox. 20 mil Euro”

Clear Channel, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa outdoor din România, şi nr. 1 mondial, avertizează asupra intereselor obscure care stau în spatele iniţiativei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de a interzice plasele publicitare (mesh-urile) pe suprafeţele clădirilor din Bucureşti.

“Nu înţelegem de ce din două proiecte care se află în acest moment în discuţie la CGMB, anume proiectul de Regulament privind publicitatea stradală în Bucureşti şi proiectul de interzicere a mesh-urilor, cel din urmă este promovat cu atâta fermitate de un grup de consilieri generali, atâta timp cât nu aduce nici un plus interesului public, ci doar avantaje pentru o singură companie, sau un grup restrâns de companii de outdoor. Pentru că în primul caz vorbim de un proiect care reglementează piaţa de outdoor şi ar face puţină ordine într-o piaţă haotică iar în al doileaz caz, vorbim de eliminarea unor jucători incomozi în avantajul altora şi menţinerea în continuare a unei pieţe fără nici un fel de reglementare.” a declarat Mihai G. Mihai, CEO Clear Channel România.

Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât plasele publicitare care se doresc a fi interzise pe motiv de înfrumuseţare a oraşului, aduc venituri de zeci de milioane de Euro asociaţiilor de proprietari şi bugetelor locale. Numai în 2008, Clear Channel România, cel de-al treilea jucător ca mărime de pe piaţa românească, a plătit chirii în valoare de aprox 4 mil. Euro către asociaţiile de proprietari şi alte aprox 1.85 mil. Euro către bugetele locale şi de stat. Prin comparaţie, cei care ocupă domeniul public, şi care au un interes în interzicerea mesh-urilor (amplasate pe proprietate privată), plătesc chirii ridicole de doar 3 Eur/panou, sau deloc.

De ce din cele două proiecte, este susţinut tocmai cel care nu are ca scop reglementarea pieţei, dar urmăreşte eliminarea abuzivă a unor jucători?

Clear Channel România consideră că soluţia reală pentru publicitatea stradală din Bucureşti este adoptarea unui Regulament de publicitate care să reglementeze toate tipurile de publicitate outdoor în conformitate cu interesul public şi spre beneficiul legitim al tuturor entităţilor implicate. Un Regulament echidistant, completat de o licitaţie pentru domeniul public, ar aduce beneficii atât din punct de vedere al încasărilor la bugetele locale, cât şi din punct de vedere al esteticii oraşului şi al eficienţei publicităţii outdoor în general.

În anul 2008, prin neaplicarea unui Regulament şi proasta gestionare a domeniului public, bugetul local al municipiului Bucureşti a pierdut cel puţin 20 mil Euro. Numai primii patru jucători au înregistrat încasări de 55 mil Euro, din care aprox 40 mil doar în Bucureşti. În ţările civilizate, unde spaţiile publice sunt atribuite prin licitaţie, 50% din aceste încasări ajung la bugetele locale. De aceea, ne e cu atât mai greu să înţelegem motivul pentru care CGMB nu urmăreşte să maximizeze veniturile la buget, mai ales în condiţiile actuale de criză economică. “

Happy end:
Sper că fiecare și-a făcut o parere proprie. Lucrurile au rămas, se pare, neschimbate. Toata lumea este mulțumită și cu siguranță unii mai bogați decât până acum. Doar se apropie campania și sunt necesare fonduri.

Așteptăm cu nerăbdare partea a treia a poveștii iar când suntem la semafor ne putem bucura în continuare de coloristica bogată existentă pe clădirile din București.

... va urma !

taguri relationale : meshuri , publicitate stradala , publicitate outdoor

Alte materiale din aceeasi categorie :

Noul printer flatbed Agfa - Jeti 3020 Titan

11-05-2011 : Noul printer Agfa UV flatbed adevarat de productivitate industriala la calitate fotografica: Jeti 3020 Titan FTR, care imprima materiale rigide pe o masa vacuumatica mobila de 2x3 m va putea imprima si materiale in rola la 3,2 m cu optiunea flat-to-roll.

Un printer de la Seiko cu adevarat inovator

11-05-2011 : Seiko I Infotech se pregateste din nou sa stabileasca un nou standard pe piata printerelor de format mare.

HP anunta noi solutii de imprimare cu cerneala pentru zona de business

13-04-2011 : HP anunta noi solutii de imprimare cu cerneala pentru zona de business, menite sa ajute companiile de orice dimensiune sa-si maximizeze productivitatea

EFI lanseaza imprimanta pentru textile Vutek TX3250r

04-04-2011 : EFI a anuntat de curand lansarea imprimantei pentru materiale textile EFI TX3250r, un echipament care vine in intampinarea interesului crescut pe care-l manifesta piata de profil.

Epson isi prezenta inovatiile la FESPA 2011

17-03-2011 : Compania Epson, recunoscuta pentru realizarea unor solutii digitale de imagine avansate, folosite in semnalistica, proofing si in arta decorativa, va expune la FESPA Digital 2011 noua sa gama de imprimante de format mare si de medii speciale de tiparire.